Alimentația tradițională de post pare a fi fost concepută cu scopul de a ne sătura și a consuma doar alimentele cele mai la îndemână.
Care sunt alimentele sau mâncărurile obișnuite de post care-ți vin imediat în minte?
Cel mai des consumăm fasole, cartofi, pâine, zacuscă sau salată de vinete, orez, murături, margarină, covrigi și alte produse de patiserie bogate în grăsimi vegetale, dulceață/miere, apoi evident fructele și alte câteva legume sau verdețurile pe care oricum le-am fi mâncat și fără a ține post.
Pentru foarte mulți oameni postul religios este o perioadă în care mănâncă nesănătos și în care se îngrasă, asta datorită abundenței de grăsimi și carbohidrați, lipsei de proteine și lipsurilor mari de vitamine și minerale.
Dr. Mihaela Posea este medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice și doctor în medicină, cu o experiență bogată în nutriție. În consultațiile sale de nutriție la Clinica Smart Nutrition ea nu pornește de la aceste alimente tradiționale ca bază a planurilor alimentare de post. În schimb pornește de la o alimentație sănătoasă și variată, și are grijă să înlocuiască sursele animale de proteine cu sursele vegetale.
Iată mai jos un meniu sănătos de post pentru o zi, care însumează 1.400 kcalorii, pe care îl propune ca exemplu pentru o alimentație corectă de post.
Dietă de post, 1.400 kcalorii/zi
Mic dejun: Avocado cu legume și lipie
- 70g avocado
- 100g ardei roșu
- 100g roșii
- 100g castravete
- 150g ciuperci
- 50g lipie
Gustare: 100g afine/mure/zmeură
Prânz: Salată cu năut și legume
- 150g castravete
- 100g roșii
- 40g pătrunjel
- 100g năut din conserve
- 30g suc de lămâie
- 40g lipie libaneză
- 30g semințe floarea soarelui
- 30g tofu în saramură
- 20g semințe de dovleac
- 60g fasole albă boabe din conservă fără zahăr (sau fiartă acasă)
Cină: Orez cu legume, salată de varză
- 30g mazăre
- 50g morcov
- 100g orez alb
- 50g păstârnac
- 20g pătrunjel
- Salata: 200g varză, 5g ulei, 2g piper
Meniul conține aproximativ 1.400 kcalorii, 16% proteine, 51% glucide, 33% grăsimi.
Meniul prezintă carențe de vitamina D care nu poate să fie asigurată integral prin alimentație, și carențe de vitamina B12 (care nu se găsește în mod natural în alimentele vegetale, ci în produsele de origine animală precum ouă, carne, lactate).
