Un expert de la “Bascom Palmer Eye Institute” explică importanța lacrimilor pentru sănătatea noastră fizică și emoțională. Află care sunt motivele pentru care plângem și despre știința din spatele lacrimilor.
De ce plângem? De obicei de tristețe sau de fericire, de durere sau chiar de ușurare.
Experții spun că există trei tipuri de lacrimi: lacrimile bazale care ne căptușesc ochii și îi mențin umezi și sănătoși, lacrimi emoționale care sunt declanșate de sentimente puternice și lacrimi reflexe care sunt vărsate din cauza iritanților, inclusiv a substanțelor chimice.
Dr. Claudia Arroyave, medic oftalmolog la Institutul Bascom Palmer Eye de la Universitatea Miller School of Medicine din Miami (institut ce a fost clasat de 22 de ori pe locul 1 in SUA ca spital de oftalmologe de către U.S. News & World Report) descrie știința care explică complexitatea plânsului.
„Plânsul este în primul rând un răspuns fiziologic declanșat de diverși stimuli emoționali, fizici și de mediu”, confirmă Claudia Arroyave, medic oftalmolog la Institutul Bascom Palmer Eye al Universității din Miami.
Care sunt motivele fizice pentru care plângem?
- Răspunsul emoțional: Tristețe, durere, fericire, frustrare sau chiar ușurare. Lacrimile sunt produse ca răspuns la sentimente intense, iar actul în sine de a plânge poate servi ca o eliberare cathartică, ajutând la atenuarea tensiunii.
- Răspunsul biologic: Lacrimile sunt produse de glandele lacrimale situate deasupra fiecărui ochi. Aceste glande produc în mod continuu lacrimi bazale pentru a menține ochii lubrifiați și pentru a-i proteja de praf, resturi și bacterii. Cu toate acestea, în perioadele de emoție puternică sau stres, sistemul nervos poate stimula producerea de lacrimi suplimentare, ducând la plâns.
- Reducerea stresului: S-a demonstrat că plânsul activează sistemul nervos parasimpatic, ceea ce ajută la contracararea efectelor sistemului nervos simpatic, responsabil de răspunsul tip „luptă sau fugi” al organismului. Acest lucru poate ajuta la reducerea sentimentelor de stres și la ajută la relaxare.
- Comunicare socială: Plânsul este, de asemenea, o formă de comunicare nonverbală, care semnalează suferință sau vulnerabilitate față de ceilalți. Poate provoca empatie și sprijin din partea celor din jurul nostru.
- Răspunsul la durere: În unele cazuri, plânsul poate fi un răspuns fiziologic la durerea sau disconfortul fizic. Lacrimile conțin analgezice naturale, cum ar fi endorfinele, care pot ajuta la atenuarea durerii și la promovarea vindecării.
Poate o persoană să plângă și să nu producă lacrimi?
Plânsul este un răspuns fiziologic și emoțional natural și complex care implică vărsarea de lacrimi, adesea însoțită de vocalizări și expresii faciale. Este un aspect fundamental al comportamentului uman și servește diverse scopuri.
Fiziologic, plânsul implică secreția de lacrimi din glandele lacrimale. Da, este posibil ca o persoană să plângă fără să producă lacrimi, deși este mai puțin obișnuit.
Există câteva motive pentru care cineva ar putea experimenta plânsul fără lacrimi:
- Sindromul ochiului uscat: Ochii nu produc suficiente lacrimi sau lacrimile se evaporă prea repede. Acest lucru poate duce la simptome precum iritația ochilor, roșeața și o senzație de uscăciune, chiar și atunci când plângeți.
- Răspuns emoțional fără lacrimi: Uneori, emoțiile puternice pot declanșa răspunsul fiziologic asociat cu plânsul, cum ar fi modificări ale ritmului cardiac, ale respirației și ale expresiilor faciale, fără a provoca neapărat producerea lacrimilor. Acest lucru poate apărea în situații în care răspunsul emoțional este intens, dar nu se manifestă în același mod ca plânsul tipic.
- Amorțeală emoțională: În unele cazuri, oamenii pot experimenta amorțeală sau suprimare emoțională, în cazul în care nu își pot exprima emoțiile pe deplin, inclusiv prin plâns.
- Efectele secundare ale unor medicamente pot declanșa și plânsul fără lacrimi.
Unele persoane s-au condiționat singure să-și suprime exprimarea fizică a lacrimilor în timp ce încă se confruntă cu o suferință emoțională.
Poate fi plânsul o modalitate prin care ochiul se protejează?
Plânsul poate servi într-adevăr ca o modalitate prin care ochiul se protejează. Lacrimile joacă mai multe roluri esențiale în menținerea sănătății ochilor și în protejarea ochiului de diferite amenințări externe. Iată câteva moduri în care plânsul ajută la protejarea ochilor:
- Lubrifiere: Lacrimile asigură lubrifierea suprafeței ochiului, menținându-l umed și prevenind uscarea. Lubrifierea este esențială pentru menținerea vederii clare și prevenirea disconfortului sau iritației cauzate de frecarea dintre pleoapă și cornee.
- Curățarea resturilor: Lacrimile conțin enzime și anticorpi care ajută la îndepărtarea resturilor, a prafului și a particulelor străine care pot intra în contact cu ochiul.
- Prevenirea infecției: Lacrimile au proprietăți antimicrobiene care ajută la inhibarea creșterii bacteriilor și a altor microorganisme de la suprafața ochiului.
- Vindecare: Lacrimile conțin factori de creștere și proteine care promovează vindecarea abraziunilor minore sau a rănilor la suprafața ochiului. Oferind un mediu hrănitor pentru țesuturile oculare, lacrimile ajută la procesul de reparare și ajută la accelerarea vindecării.
- Reglarea emoțională: Plânsul ca răspuns la stimuli emoționali poate, de asemenea, să aducă indirect beneficii ochiului prin stimularea producției de lacrimi. Lacrimile emoționale conțin niveluri mai ridicate de anumite proteine și hormoni care pot avea efecte suplimentare de protecție asupra ochilor, cum ar fi reducerea inflamației sau promovarea reparării țesuturilor.
În general, plânsul servește ca un mecanism cu mai multe fațete pentru menținerea sănătății ochilor și protejarea ochilor de o serie de potențiale amenințări. Prin stimularea producției de lacrimi, plânsul ajută la asigurarea faptului că ochii rămân bine lubrifiați, curați și rezistenți în fața provocărilor de mediu.
Ne putem opri din plâns după bunul plac? Sau acesta este un răspuns al organismului, precum vărsăturile, care nu poate fi oprit?
Plânsul implică activarea sistemului nervos autonom, similar cu răspunsurile involuntare precum vărsăturile. Deși nu este la fel de incontrolabil ca vărsăturile, răspunsul fiziologic al organismului uneori poate face dificilă oprirea imediată a plânsului.
Vărsăturile sunt un reflex involuntar declanșat de creier ca răspuns la stimuli specifici, cum ar fi toxine, tulburări gastro-intestinale sau mișcări intense. Este mult mai dificil de controlat voluntar deoarece implică o serie de contracții musculare coordonate și răspunsuri neuronale menite să expulzeze substanțele nocive din organism.
Plânsul, având și o puternică componentă fiziologică, este mai mult influențat de factori cognitivi și emoționali. Oamenii au adesea un anumit grad de control asupra lacrimilor lor, mai ales dacă folosesc strategii deliberate pentru a-și gestiona starea emoțională.
Deși plânsul poate fi controlat într-o anumită măsură prin diverse tehnici, nu este la fel de involuntar ca vărsăturile. Capacitatea de a opri plânsul după voie variază de la persoană la persoană.
Este periculos să nu poți produce lacrimi?
Da, categoric poate fi periculos să nu poți produce lacrimi, iar riscurile includ:
Leziuni corneene: Lacrimile asigură lubrifierea necesară corneei, partea frontală transparentă a ochiului. Lipsa lacrimilor poate duce la uscăciunea corneei, abraziuni și, în cazuri severe, ulcere și perforații corneene. Aceste afecțiuni pot provoca dureri semnificative și pot duce la pierderea vederii dacă nu sunt tratate.
Inflamație: Ochii uscați cronici pot provoca inflamarea suprafeței oculare, ducând la roșeață, umflare și disconfort. Această inflamație poate exacerba simptomele și poate crea un ciclu de agravare a uscăciunii și iritației.
Vedere încețoșată: Lacrimile formează o peliculă lacrimală netedă peste cornee, care este esențială pentru o vedere clară. Producția insuficientă de lacrimi poate duce la o peliculă lacrimală neuniformă, provocând vedere încețoșată intermitentă și dificultăți de focalizare.
Disconfort ocular: Simptomele obișnuite ale ochilor uscați includ o senzație de nisip în ochi sau de arsură, roșeață. Aceste simptome pot afecta calitatea vieții, făcând inconfortabil să citești, să folosești un computer sau să desfășori alte activități zilnice.
sursa foto: Pexels.com